Fişierele de tip cookie sunt esenţiale pentru ca dumneavoastră să utilizaţi la maximum site-ul nostru Web. De fapt, aproape toate site-urile Web utilizează acest tip de fişiere. Fişierele de tip cookie stochează preferinţele dumneavoastră şi alte informaţii care ne ajută să ne îmbunătăţim site-ul Web - dar nu vă faceţi griji, nicio informaţie colectată de pe site-ul nostru nu vă identifică în mod personal. Puteţi afla mai multe despre fişierele de tip cookie şi despre cum puteţi să le controlaţi cu ajutorul setărilor dumneavoastră de navigare din Ghidul Ford privind fişierele de tip cookie.

Istoria Ford in Romania

Henry Ford a transformat modul nostru de viata datorita autovehiculelor practice si accesibile. Astfel, la mai bine de un secol de existenta, reusitele sale cu totul remarcabile prind un contur deosebit. In cursul acestui secol, care a cunoscut perioade de prosperitate si de dificultati, de pace si de razboi, Ford Motor Company a crescut datorita unui om si datorita viziunii sale. Societatea perpetueaza mereu spiritul fondatorului sau, printr-un mod de gandire care se preocupa de un viitor mai bun, sustinut gratie inovatiilor realizate atat in domeniul designului, cat si al fabricarii si tehnologiilor.

Inceputurile

Ford Motor Company, fondata in 1903, si-a inceput relatiile cu Romania in anul 1928, atunci cand Andrei Popovici, secretarul Legatiei Romane la Washington, ii decerneaza lui Henry Ford un inalt ordin al Casei Regale ca “binefacator al omenirii, pentru dezvoltarea industriei, a relatiilor sociale si internationale”.

In 1931, Ford deschide o firma de vanzari in Romania, iar un an mai tarziu, in 1932, Guvernul Romaniei comunica filialei Ford din Anglia (care patrona firma din Romania) disponibilitatea de a deschide la Bucuresti o linie de asamblare.

Astfel, ca urmare a acestei invitatii, in 1935, Ford a achizitionat un teren in cartierul bucurestean Floreasca, unde a construit o uzina moderna, dotata cu prima linie de montaj operationala din Europa de Est, si peste 100 de muncitori, care putea ansambla anual 2.500 de automobile si camioane.

Ford Romania organiza cursuri de specializare pentru inginerii sai. Astfel se urmarea ca piesele sa fie fabricate si montate in intregime in fabrica din Floreasca sub stricta observatie a specialistilor. Pregatirile pentru acest pas important au inceput din 1939 cand mostre de tapiterie, acumulatori, suruburi, vopsea si alte repere, fabricate in Romania, fusesera trimise la Detroit spre examinare si sosisera inapoi cu observatiile corespunzatoare; sub acest aspect, investitiile Ford se ridicau la zeci de milioane de lei. Raspandirea automobilelor Ford pe glob s-a datorat fiabilitatii, pretului si, nu in ultimul rand, versatilitatii extraordinare. Astfel, modelul Ford A putea fi usor adaptat pentru rularea pe zapada, iar camioanele Ford puteau deservi brigazile de pompieri prin adaptarea unei scari actionate hidraulic.

 
Cel de-al Doilea Razboi Mondial

Cel de-al doilea razboi mondial a afectat insa operatiunile din Romania, iar in 1940 a devenit evidenta lipsa de lichiditati pentru importul de vehicule si piese de schimb din SUA. Astfel, in primul trimestru al anului 1940, Ford Romania a vandut toate automobilele pe care le avea in stoc, iar mai tarziu a fost epuizat si stocul de camioane. In martie 1940, nu au mai existat alte importuri din SUA, iar fabrica a inceput sa execute exclusiv comenzi ale armatei romane, care detinea un parc considerabil de camioane Ford V8 4x4. Odata intrata in sfera de influenta a Germaniei, importurile Romaniei din SUA si Marea Britanie au incetat, iar prin instalarea austriacului Wachner la conducerea fabricii, aceasta era practic condusa de filiala din Koln. Astfel, fabrica din Floreasca onora cererile armatei germane si romane si oferea unitati mobile de reparatii pe front.

In august 1944, Guvernul Romaniei clasifica fabrica Ford Romania ca fiind “utilaje si constructii abandonate de inamic” si este inclusa sub control militar. Aceasta continua sa se ocupe cu repararea vehiculelor detinute de armata romana si cea rusa, cu mari pierderi insa, datorita gratuitatii oferite armatei ruse ca despagubiri de razboi.

Odata cu incetarea razboiului, directorii filialei Ford din Marea Britanie au incercat sa reia legaturile cu Ford Romania, dar instaurarea comunismului si deprecierea monedei nationale au dus la suspendarea activitatilor in septembrie 1946.

 
Perioada postbelica

Abia in 1966, Ford a incercat sa revina in Romania prin filiala din Germania, transmitand o propunere de joint-venture Guvernului Romaniei. Insusi Henry Ford soseste la Bucuresti pentru negocierea acestui proiect. Intre timp, profilul uzinei Ford din Romania fusese schimbat in aparatura de automatizari, aici functionand firma Automatica si fiind construite noi hale. Din fericire, hala in care s-au ansamblat autoturisme Ford a supravietuit pana in zilele noastre. Propunerea Ford prevedea acordarea de asistenta pe o perioada de zece ani, timp in care trebuia refacuta industria romaneasca de automobile, insa ea nu s-a materializat.

Cronologic, in fosta hala a uzinei Ford Romania isi au sediul firmele Autoindependenta (1948), ACRA (1951), Termotehnica (1959) si Automatica, al carei actionar majoritar devine firma Euroform Milenium in 2000.

 
Un nou inceput

Ford Motor Company a revenit in Romania in 2007, de data aceasta nu la Bucuresti, ci la Craiova, cumparand pachetul majoritar de actiuni al Automobile Craiova si preluand in martie 2008 uzina Automobile Craiova. La 74 de ani de la primul Ford fabricat in Romania, in septembrie 2009 a iesit de pe linia de fabricatie din Craiova primul Ford Transit Connect de culoare alba, care a fost donat spitalului municipal din Craiova.

 
Campionul Surpriza

Inca de la inceput, Ford Romania s-a implicat in sportul cu motor, oferind sasiuri echipate cu motoare V8 pilotilor Mihai Sontag, Petre Cristea si Alexandru Berlescu. Initiativa a avut rezultate spectaculoase, Petre Cristea obtinand in 1936 prima victorie pentru Ford in Raliul Monte Carlo. De altfel, Petre Cristea (1909-1995) este considerat cel mai mare pilot roman al tuturor timpurilor. Cariera sa este legata in totalitate de firma Ford.

Prototipurile de competitii create de el, plecand de la platforma Fordului V8 de 95 CP, au impresionat lumea sportului cu motor si au adus firmei Ford prima victorie, in 1936. O parte din operatiunile de preparare a masinii cu care s-a concurat in '36 s-au efectuat in atelierele firmei Ford Romania. Caroseria automobilului, realizata din materiale de aviatie, a fost realizata in garajul fabricii de ciocolata “Zamfirescu”. Cristea efectuase in tara peste 1.000 de antrenamente si pregatise masina atent pentru aceasta proba: carburator special Weber, cutie de viteze cu cele mai scurte rapoarte si blocarea satelitilor diferentialului. Decernarea premiilor are loc in 31 ianuarie 1936, zi in care Cristea implinea 27 de ani. Reprezentantii Ford sunt luati prin surprindere, intrucat in cursa nu participa nicio masina de “uzina”. Marii fotografi ai lumii raspandesc in intreaga lume fotografii cu ciudata masina cu care concurase Cristea. In 1986, Cristea si Zamfirescu au fost invitati la Monaco de uzinele Ford din Koln si de Automobile Club de Monaco pentru a sarbatori o jumatate de secol de la victorie. Romanii au fost prezentati asistentei ca fiind “cei care au realizat cea mai mare surpriza a raliului”

 
Pasionati ai marilor viteze

Alti piloti de renume in sportul romanesc au fost Marin Butculescu (1906-1995) si locotenent-colonelul Alexandru Berlescu. Marin Butculescu este autorul a numeroase solutii tehnice de avangarda in prepararea automobilelor de curse, debutand in competitii in 1926. Dintre automobilele utilizate in concurs nu putea lipsi legendarul Ford V8, la bordul caruia, in 1937 i-a suflat victoria marelui Petre Cristea in cursa de la Sinaia. Alexandru Berlescu este unul dintre primii piloti romani care au concurat cu un automobil Ford. In 1934, hotaraste sa-si construiasca un automobil de curse pe un sasiu Ford.

Alexa de Vasal s-a distins ca preparator de automobile de competitie si ca organizator si promotor al sportului cu motor. In 1936, Vasal a modificat celebrul V8 de pe Ford, adaugandu-i un compresor. Rezultatul a fost o masina de curse care putea atinge o viteza fantastica de 178 km/h, cu care a depasit automobile de curse celebre precum Bugatti, BMW sau Hotchkiss.

 
Din Craiova in Alpi

Distributia Ford la nivelul Romaniei se facea prin reprezentante zonale. In Bucuresti functiona firma lui A. Birbaum, iar in Craiova firma SEBAR a fratilor Sebastian si Barbu Neamtu. Aceasta din urma a desfasurat o activitate extrem de sustinuta, distribuind intreaga gama de produse Ford: automobile, camioane si tractoare. Suportul publicitar era asigurat eficient chiar de catre unul din patronii firmei, Barbu Neamtu, nelipsit de la startul competitiilor automobilistice la volanul automobilelor Ford. Acesta a inceput sa concureze cu un V8 Roadster de serie, pentru ca apoi sa construiasca pe o platforma Ford un automobil de competitie. In 1934 se inscrie in Cupa Alpilor, unul dintre cele mai dificile raliuri din Europa, cu 127 de participanti. Neamtu, care obtinuse cei mai buni timpi la probele speciale, este desemnat castigator in clasamentul individual al celei de-a sasea editii a Cupei Alpilor si ii este decernat trofeul “Cupa Ghetarilor”. Neamtu s-a clasat meritoriu si in raliul Monte Carlo, cu Fordul carosat aerodinamic. In 1936, Neamtu a obtinut cea mai importanta victorie a Marelui Premiu al Brasovului cu Fordul V8 de serie, la Categoria Sport, in fata puternicelor BMW si Ausburn dotate cu compresor. Pentru promovare, Primaria Craiova organiza expozitii in care erau angrenate automobile Ford si care atrageau numerosi vizitatori.